Recenzie „Codul Katharina” de Jørn Lier Horst (CRIME CLUB)

Codul Katharina de Jørn Lier Horst este o carte despre care știam că o să îmi placă încă de când am văzut pentru prima dată coperta. De ce? Pentru că aceasta îmi dă o stare de anchetă polițistă ce se desfășoară lent, dar bine, unde fiecare detaliu își are locul lui bine stabilit și unde atmosfera își mulează presiunea în funcție de tensiunea fiecărui moment.

În urmă cu 24 de ani Katharina Haugen a dispărut. An de an, inspectorul șef William Wisting îi vizitează soțul, pe Martin Haugen, chiar dacă nu vine cu niciun fel de veste nouă. Detectivul nu renunță, citește dosarele mereu, acest caz obsedându-l de atâta amar de vreme. Însă anul acesta Martin nu e de găsit. La acest fapt se adaugă și noile dovezi ce leagă cazul Katharina de cazul unei alte dispariții de demult.

„ – Îmi place să cred că ajut la asigurarea justiției. Îmi place să cred că atunci când un om ucide, ar trebui să fie conștient că va veni cineva după el și îl va trage la răspundere, Dacă nimeni nu ar face această meserie, am avea o societate în care s-ar aplica legea celui mai puternic. (…) În plus, cred că este incitant. Aș putea spune că am devenit polițist pentru că am dorit un loc mai bun, să fac o schimbare, dar în cele din urmă este vorba de fascinația pentru infracțiunile grave.„

Mi-a plăcut tare mult cartea, am citit-o pe repede înainte în ciuda unui ritm mai domol al poveștii. Această ardere lentă nu a făcut ca lucrurile să stagneze, ci a conturat mai bine personajele și ancheta. L-am cunoscut pe Wisting îndeaproape, i-am cunoscut familia și l-am putut asista la redeschiderea cazului Katharina.

Titlul romanului reprezintă enigma cea mai mare din jurul cazului. Atunci când a dispărut Katharina Haugen, pe masă a fost descoperit un mesaj criptat, format din cifre ce aparent nu aveau niciun sens. Bineînțeles că totul are un rost, așa cum și obsesia detectivului rămâne mereu aprinsă, iar astfel cazul nu moare niciodată.

„ – Aș fi putut fi polițist la rutieră. Dar asta este ceea ce mi-am dorit. Am vrut să încerc să înțeleg ceea ce pare de neînțeles. Cum poate o ființă umană să ia viața alteia.„

Ceea ce am aflat doar după terminarea lecturii a fost faptul că acest roman nu este primul cu detectivul William Wisting, ci al 12-lea. Este însă primul din tetralogia Dosare enigmatice, ce se anunță a fi o serie pe care eu o voi citi cu sufletul la gură. Nu mă deranjează că acesta nu este primul volum cu Wisting, nu am simțit în nicio clipă faptul că aș fi ratat ceva, ba chiar cred că astfel protagonistul, și atmosfera în general, au fost mai bine închegate, sigure pe sine.

Recomand cartea tuturor pasionaților de thrillere nordice, celor ce iubesc un noir lent, dar bun, ce cu toate că nu are multă acțiune, tensiunea este la cote satisfăcătoare pe tot parcursul lecturii.

Codul Katharina de Jørn Lier Horst a apărut în traducerea Ivonei Berceanu la Editura Trei și este disponibil aici.

Volumul se bucură și de un blog tour printre cititorii înfocați de mistery & thriller, așa că vă invit și la ei pe site-uri pentru a putea citi mai multe păreri despre carte: Literatura pe tocuriBiblioteca lui LiviuCărțile mele și alți demoniAnca și cărțileAnalogii-AntologiiFalledCitește-mi-l și Fata cu Cartea.


4 gânduri despre “Recenzie „Codul Katharina” de Jørn Lier Horst (CRIME CLUB)

Lasă un comentariu